duminică, 23 noiembrie 2008

Un vierme mic...


Un vierme mic
de Costache Ioanid

E noapte. La o masă, aplecat peste hârtie,
Cu-abecedaru-n faţă, stă un copil şi scrie.
Dar lângă el, vicleană, din luciul filei roze,
Zâmbeşte o şopârlă din cartea lui cu poze.
Acum copilu-şi pune creionul între dinţi.
"...Şopârlele-s frumoase... şi-s repezi... şi-s cuminţi."
Uşor el dă o foie. Şi alta... Şi-ncă una.
Apare papagalul... păunul şi păuna...
Şi un cocoş cum scurmă, hrănind o găinuşă,
Şi un... Dar stai... afară... cine-a scâncit la uşă?
Baiatul stă şi-ascultă. E-o voce sau părere?
Se duce-n prag şi strigă: "E cineva?" Tăcere.
Ba nu. E-o voce subţire. Auzi? Mi-e frig... îngheţ...
Copilule, deschide pentr-un sărman drumeţ!
Dar cine eşti? Mi-e frică. Sunt mic... Să-ntreb pe tata!
Nu-l întreba! Deschide că ploaie cu găleata!
Dar cine eşti? Un vierme... O, viermii nu prea-mi plac.
Dar eu sunt mic... o scamă... Şi, când mă fac covrig,
Abia mă vezi. Hai trage zăvorul că mi-e frig!
Şi i-a deschis baiatul: Noroc şi seara bună!
Noroc... Dar unde-i ploaia? A stat... Nu vezi că-i lună?
Hi-hi! A fost o glumă ca să mă laşi pe prag...
Dar stai, nu-nchide uşa, că după mine trag
Un vechi şi bun amic, un şoricel din pod...
Sunt eu! Dar cartea unde-i! Ia dă-mi-o să ţi-o rod!
Apoi o să dăm fuga prin mese şi prin blide
Să facem mii de pozne. Dar stai, mă rog, nu-nchide,
Că trag şi eu cu coada o bufniţă flămândă!
O bufniţă? Mi-e frică! Dar bufniţa e blândă...
Sunt bufniţa! Priveşte în ochii mei rotunzi.
De-acum să umblii noaptea şi ziua să te-ascunzi!
Să fii ascuns de mama, de tata... Stai puţin.
Ia mai lărgeşte uşa să intre şi-alt vecin...
Eu! Mă cunoşti. Sunt vulpea. Şi cred că mă iubeşti...
Eu ştiu că vulpea strică... Ce? Viile? Poveşti!
Dacă asculţi de mine am să te-nvăţ să furi!
Dar e păcat... N-ai teamă! Nu spune în Scripturi
Că apele furate mai dulci sunt, mai plăcute?
Şi-acum...deschide-n lături, că vine...vine iute...
O zînă fără seamăn! Zâmbind să-i ieşi în cale
Slăvitei caracatiţi! Încolăcimii sale!
Nu, n-o primesc! Mi-e frică! Afară! Prea târziu...
Căci bufnita şi vulpea şi soarecul cenuşiu
Dau uşa de perete. Şi umede ventuze
Se prind în rotocoale pe umeri, peste buze...
Ce rece-mbrăţişare! Cum i se frânge trupul!
”Aşa! Sunt desperarea! Acum apare lupul!”
Vai! în chenarul uşii doi ochi de foc se-arată...
E lupul ce rânjeşte... şi vine... vine..."Tată!"
Ca trăznetul loveşte o flacără pe lup.
Iar umedele braţe de pe copil se rup.
”Tu dormi?” îi spune tata.”Şi lecţia n-ai scris!”
Ce bine-i lângă tata! Ce bine c-a fost... vis...

"Minciuna nu-i o crimă", se spune câteodată.
"E-un vierme mic, ce trece. Şi floarea-i tot curată..."
Nu floarea nu-i curată! Un vierme nu-i ca roua.
Întâia ta minciună aduce pe a doua.
Întâi e-o verigă, apoi un lanţ: robia.
Visarea trage lenea, şi lenea lăcomia.
Apare băutura, desfrâul, furtişagul.
Şi-apoi când desnădejdea, trecând în fugă pragul,
Te face să-ţi curmi viaţa sau să te-mbete crima,
Cine-a deschis zăvorul? Doar o minciună... Prima.
Minciuna e o crimă! E-o crimă orice pată!
Când vine micul vierme, tu strigă-n grabă: "Tată!"
Prin sângele salvării loveşte-l pe duşman!
Alungă primul oaspe, căci ultimu-i Satan!

...it's much deeper than it seems!

marți, 18 noiembrie 2008

The day...

Am avut de facut o compunere la istorie cu ocazia zilei de 1 decembrie si facui...so here it is....aaa..da...si pozele sunt facute tot cu ocazia asta....de mine...wow..cum am reusit progresul asta...8-| (:|

Înţelegând...de ziua ţării mele...


Sufletul meu era slab, şiroaie de lacrimi grele mi se prelingeau pe obrazul rece. Vroiam să mă opresc din plâns, dar nu puteam. Nimeni şi nimic nu puteau să mă ajute în acele momente. Faptul că bunicul meu nu mai era m-a dărâmat complet. El era pentru mine modelul meu în viaţă, prietenul meu cel mai bun, era sfătuitorul meu; de fiecare dată când aveam o problemă, o nelămurire, mă duceam la el şi se părea că el mă înţelegea cel mai bine, îmi cunoştea mereu gândurile. La cine o să mă mai duc de-acum încolo?

Până la urmă o să trebuiască să accept realitatea, bunicul meu nu mai este. Dar este ceva ce-mi ţine mintea ocupată, o nelămurire, o taină, de nici nu mai pot să visez; ceea ce mă intrigă cel mai mult este că a murit în război, această boală, acest lucru inutil pe care nu-l voi înţelege niciodată. Cum să mergi la război ştiind că vei muri cu siguranţă; pentru ce să mori, pentru cine? Nu vad nimic glorios în acest lucru. Când au venit să ne aducă vestea, cei din armată ne-au zis că a murit, dar a murit ca un erou. Eroism, patriotism... Cu ce sunt ele de ajutor când un om moare şi nu mai este lângă cei dragi. Bunicul a fost un om bun, un om moral, cu siguranţă merita mai mult decât o moarte haotică într-un război de care oricum nu-i pasă nimănui. Până la urmă de ce a vrut el să se ducă în război? Şi ni s-a spus că batalionul în care era ar fi putut să se retragă, dar ei au ales să rămână şi au atacat inamicul. La ce s-au gândit atunci, în momentul acela? Cred că bunicul m-a uitat.

Mă îndrept spre camera unde a stat el; era ceva în acea cameră, de fiecare dată când intram acolo, mă linişteam. Deja mă simt un pic mai bine. Păşesc spre fereastră şi văd pe pervaz o carte prafuită care zăcea acolo. În carte găsesc o scrisoare; o deschid si recunosc scrisul bunicului...


Dragă Daniel,

Când o să citeşti aceste rânduri eu nu o să mai fiu. Eşti băiat mare de-acum. Trebuie să fii puternic, să accepţi lucrurile aşa cum sunt. Adu-ţi aminte ce ţi-am spus; tot ce se întâmplă în lumea asta, se întâmplă cu voia Lui Dumnezeu şi fiecare lucru are câte un scop bine definit în planul Lui măreţ.

De când am intrat in război am ştiut că nu avem nicio şansă, totuşi trebuia să se întâmple. Mai sunt câteva lucruri bune în această lume, pentru care se merită să lupti: pentru iubire, oameni, pământ, pace, dreptate şi chiar pentru soarele care răsare de dimineaţă; şi eu am avut ocazia să lupt pentru ele.

Am avut ocazia să ne retragem, dar am ales să înaintăm. Dacă nu mureai acum, mureai peste o oră, sau poate la noapte sau chiar mâine; în acel moment nu mai conta. Nu ştiu de ce, dar preferi să mori când ataci, nu şi atunci când eşti atacat; când înaintezi spre inamic parcă îţi alegi singur soarta, dar fiind tu ce cel atacat moartea ţi-e impusă. Să nu-ţi fie teamă! Căci o să mor, dar o să mor un om liber şi împlinit. Adevăratul curaj nu înseamnă să aştepţi în linişte evenimentele ci dimpotrivă, să alergi înaintea lor, ca să le cunoşti cu o clipă mai devreme şi să le primeşti. Eu am primit această moarte fără strângere de inimă. Îmi iubesc ţara, iubesc neamul în care m-am născut şi acum am ocazia să mor pentru ele. Nu oricine are privilegiul acesta, deci sunt onorat să-mi dau viaţa pentru un aşa ţel, pentru libertate!

Singurul regret pe care îl am este că nu am apucat să-mi iau rămas bun de la tine, nepotul meu cel drag! Fii tare pentru tine, pentru ţara ta şi mai ales fii mândru că esti român!

Cu dragoste, al tău bunic!

Două lacrimi mi-au umezit acum obrajii, dar erau lacrimi de bucurie. Bucuria de a întelege lucrurile care până atunci îmi erau necunoscute. Eram mândru că bunicul meu a fost un erou. Acum întelesesem! Bunicul meu a fost un erou pentru că a cunoscut lucruri mai de preţ decât viaţa. El nu a murit în van, a murit pentru libertate, pentru ţară!



joi, 13 noiembrie 2008

The rules


The rules...
All you people listen up!
You are incapable of rational thought!
You will not think!
You will not move!
You will not twitch!
You will not have random synapses in your brain-housing goop!
Is that clear?
(Sir, yes, Sir!)
If I give the word, you will move!
If I do not give the word, you will not carry on random thoughts, is that clear?
(Sir, yes, Sir!)
You will not tell me what you think!
I don't care what you think!
What you think is irrelevant!
Now, lock your bodies, and stand by for command!

... desi nu am trecut printr-o situatie asemanatoare, mi se pare foarte frustrant sa ti se comande...asa...in armata...vine un nene de ala chietros, da chietros tare cu o voce de aia de-ti sta apa-n creier si incepe sa raga si el acolo si sa-ti spuna ce tre' sa faci, cum tre' sa faci si cand tre' sa faci. Si normal ca tu nu ai voie sa scoti niciun sunet! Nu doresc nimanui....decat aceluia care isi doreste :D!

marți, 11 noiembrie 2008

Leapsa de la Tiara

Leapşa from Tiara

Cat e ceasul? 12:03
Numele tau este? Alisus :-”>
Porecla(nickname): Ciui (Stranger)
Ai tatuaje? nope
Culoarea ochilor ? banala culoare... carpui ;)
Locul in care te’ai nascut ? la mama acasa :P Mancarea favorita ? n-am asa ceva

Ai fost vreodatat in USA? De fiecare data cand ies din casa
J)
Ai infasurat vreodata pe cineva in hartie igienica ? nu-mi mai dati idei! :>
Ai iubit pe cineva atit de mult incit sa-ti vina sa plingi? Doest it matter? Does it make a difference?
Ai fost implicat in vreun accident de masina? Nu....
Crutoane sau bacon? Bacon...nu!si crutoane? Ce-s alea? Stai sa caut in dex....asa....crutoane:
Bucată mică de pâine prăjită (în grăsime) care se serveşte în supă. Beax!!! Cu siguranta nu-mi place! ;))
Zi favorita din saptamina? Cand e greva! ;;)
Resturant favorit? Ala....nu stii?
Sport favorit sa te uiti la el? Snooker...cred...de fapt ma uit numa cand joaca Ronnie:X...nu chiar...
Bautura favorita? Jack Daniels! =)) apa
Inghetata favorita? Era una buna la Penny...una cu cacao si cirese
=p~
Walt Disney sau Warner Bros? Warner Bros si Pixar
Restaurant fast food favorit? Fast food kills!haha!
Ce culoare are dormitorul tau? Verdeeee...brotacelll
De cite ori ai copiat la vreun examen? Rectific intrebarea: de cate ori ai incercat sa copii? Asa da!
De la cine ai primit leapsha asta? Aneetiara
In care magazin ai fi cheltuit toti bani de pe card? Da-mi cardu cu bani si se rezolva....oriunde pot sa cheltui..da tre’ sa am ce sa cheltui...:”>
Ce faci de obicei cind te plictisesti? Ma plictisesc....:-??
La ce ora mergi la culcare? depinde
Cine o sa raspunda prima/primul la leapsa asta? Timmy Citi dintre cei carora le trimiti leapsha nu-ti vor raspunde? Tre’ sa raspunda...:D
Care program tv nu pierzi niciodata ? filmele de pe protv de la 8 seara....alea de oscar...cu steven segal =))....NOT!
Ultima persoana cu care ai luat masa la restaurant? La masa din bucatarie se pune? :D
Ce asculti in momentul asta? Linkin park- Hands held high
Care e culoarea preferata? Verde, rosu, multeee
Mare sau lac? Nu cunosc marea...:(
Ai ramas vreodata fara benzina la masina? Care masina? =))
Ce preferi pisica sau catel? Caine si chisica
Ce anotimp preferi, vara sau iarna? Primavara, vara, toamna, iarna! Toate! Nu-s rasista!

Esti solo? Aceasta intrebare este incorecta! Repair!
J)
Esti indragostita de cineva? mereu
Cit e ceasul? 12:55 (tre’ sa plec la scoala)

duminică, 9 noiembrie 2008

Just a butterfly...



Would you change your life with a butterflie's? To stay above all things, to have the world at your feet, to touch the sky...but this joy will last only a day, because it is a day life. After that, your wings will get heavier and heavier, the air will push you down, a simple raindrop will take your last breath. And only if you are lucky a tender wind will carry you home. The things who made you once feel perfect, the same nature will eventually kill you... It's worth risking to be a butterfly?